duminică, 2 noiembrie 2014

Cimitirul vesel de la Sapanta

Impreuna cu alte cimitire faimoase din lume, lucrarea initiata de Stan Ioan Pastras, cimitirul Vesel de la Sapanta, a fost fost inclus in topul cimitirelor unice din lume. Acesta este un altfel de cimitir. Aici totul este vesel, iar moartea este luata sa spunem, "peste picior". Daca în aproape toate culturile lumii, moartea este un moment solemn si trist, la Sapânta, epitafurile de pe cruci stârnesc deseori râsete.
Cimitirul Vesel  din localitatea Sapânta, judetul Maramures, faimos pentru crucile mormintelor viu colorate, picturile naive reprezentând scene din viata si ocupatia persoanelor înhumate. Pe unele cruci exista chiar versuri în care sunt amintite, deseori cu nuante umoristice, persoanele respective cum ar fi "Crucea cu Soacra", cea mai cunoscuta in randul turistilor, sau crucea cu "Mort de Moarte fortata"
In 1935, Stan Ioan Patras, pe atunci un sculptor anonim, a cioplit primul epitaf pe o cruce din cimitir. De atunci, au fost adaugate peste 800 de cruci de stejar care pastreaza sculptate in lemn povestile despre vietile sapantenilor.
Dupa moartea initiatorului, activitatea a fost continuata de ucenicul sau Dumitru Pop Tincu, iar in fotografia de mai jos este fratele continuatorului, Viorel Pop Tincu, pe care il intalniti la casa de bilete de la intrarea in cimitir. Nu ezitati sa-l intrebati si sa va indrume spre crucile cele mai hazlii.
 
Crucile cimitirului sunt realizate din lemn de stejar. În partea superioara este sculptata o scena din viata decedatului, surprinzând un moment relevant pentru trecutul acestuia. Sculptura este deseori naiva, copilareasca din punct de vedere tehnic, dar interesanta si ingenioasa în context. Sunt surprinse femei torcând, tesând covoare, facând pâine sau barbati care ara, cânta, etc. Sub acesta sculptura, de obicei, sunt scrise câteva versuri, având nuante umoristice, în care sunt amintite persoanele respective.
Toate crucile sunt pictate folosindu-se culori puternice, vii, vibrante, precum: rosu, verde, galben si alb. Pentru fundal se utilizeaza un albastru, cunoscut ca “Albastru de Sapânta”.
 
E greu sa definesti daca la Sapanta te afli intr-un loc vesel sau trist dar cu siguranta merita sa vezi acest Cimitir Vesel.
Se considera ca atitudinea vesela fata de moarte este un vechi obicei al Dacilor, care credeau ca moartea nu este decât o trecere spre lumea zeului suprem, Zamolxe, sufletul uman fiind nemuritor. Pentru Daci, moartea era un prilej de bucurie si nu de tristete.

joi, 5 iunie 2014

Prezentarea localitatii

Suprafata: 13917 ha
Intravilan: 336 ha
Extravilan: 13581 ha
Populatie: 3350
Gospodarii: 1241
Nr. locuinte: 1241
Nr. gradinite: 2
Nr. scoli: 1
Asezarea geografica:
În nordul extrem al României, în Ţara Maramureşului, comuna Săpânţa este aşezată pe malul drept al Tisei, în dreptul Văii Tarasaului, aproape de confluenţa râurilor Săpânţa şi Tisa
Pe DN 19, localitatea este situată la aproximativ 18 km distanţă de Municipiul Sighetul Marmaţiei
Săpânţa este una din comunele mari ale Maramureşului
Comuna are hotar cu Municipiul Baia Mare şi localitatea Certeze (judeţul Satu Mare), Remeţi, Câmpulung la Tisa, Sărăsău, Sighetu Marmaţiei, Giuleşti şi Ocna Şugatag
La nord Săpânţa este mărginită de Râul Tisa, care desparte aici România de Ucraina
Activitati specifice zonei:
Agricultură
Prestări servicii
Comerţ
Agroturism
Meşteşugul artizanal
Ţesut cergi şi covoare din lână
Pictat icoane pe sticlă
Activitati economice principale:
3 gatere
Obiective turistice:
Cimitirul Vesel
Biserica Ortodoxă
Mănăstirea Săpânţa Peri
38 pensiuni
Trasee turistice
Muzeul Stan Ioan Pătraş
4 restaurante
Facilitati oferite investitorilor:
1 agenţie loto-prono
Comuna este racordată la internet
Păduri
Proiecte de investitii:
Modernizare drumuri comunale - asfaltare 3,8 km
Extinderea reţelei de electricitate
Execuţie reţea de canalizare
Construcţie grădiniţă în Săpânţa